Revolutionarii trebuie scosi din Lugoj
    În noaptea de 20 decembrie 1989, dupã orele 2 noaptea, mai multi ofiteri de armatã si câtiva militieni au dat buzna în cãminul de nefamilisti I.U.R.T. din Lugoj si au ridicat mai multe persoane, tratându-le ca si în lagãrele de concentrare naziste. Nu cunoastem criteriile dupã care s-au ghidat zelosii slujbasi ai lui Ceausescu dar, cu sigurantã, aceastã actiune se voia, la vremea aceea, un rãspuns în fortã la tot ce s-a întâmplat în seara zilei de 20 Decembrie 1989.

    41 de arestati
    În Lugoj, ca urmare ordinelor de la Bucuresti, stationau mai multe dube de penitenciare, venite din alte judete, ca sã transporte rapid revolutionarii arestati în alte zone ale tãrii, pentru a li se pierde urma. Spre a lãmuri putin din misterele Revolutiei,  publicãm pentru prima oarã în presa localã declaratia de martor a lui Alexandru Mic, trimisul penitenciarului din Târgu Mures. Pop Arcadie, ultimul comandant al Militiei Lugoj, a declarat cã la arestãri n-au participat militieni, dar cei arestati sustin cã au fost ridicati de câtiva ofiteri de militie, mai zelosi, care au fost foarte brutali. Ulterior, Parchetul Militar Timisoara îi scoate vinovati de aceste arestãri doar pe militieni, acoperind faptele ofiterilor de armatã, care  nu aveau nici o misiune de ordine publicã.

    Parchetul Militar învinovãteste Militia
    "Parchetul Militar Timisoara a efectuat acte premergãtoare referitoare la situatia persoanelor retinute de fosta Militie din Lugoj si transportate în 20-21.12.1989, pe ruta Lugoj - Deva. Din declaratiile ofiterului Mic Alexandru, de la Penitenciarul Târgul Mures, care a fost sef al masinii care a transportat persoane retinute pe ruta arãtatã, rezultã cã în autodubã au fost 41 de persoane. Acestea au fost lãsate în diferite localitãti, de pe raza judetului Hunedoara."
               
    Nu miscati, cã vã împuscãm!
Munteanu Mihai a fost ridicat în miez de noapte, fãrã nici o justificare si nici acum, dupã 15 ani, vinovatii nu au plãtit pentru acest abuz, din contrã, toti ofiterii care au luat parte la  reprimare au fost înaintati în grad si li s-au dat functii de rãspundere. Iatã ce spune Munteanu Mihai: "În jurul orei 3,15, am auzit în stradã zarvã mare si, uitându-mã pe geam, am vãzut militieni si civili care nãvãleau în cãmin. În urmãtoarele clipe, usa de la camera mea, nr. 309, a fost fortatã si în încãpere au intrat trei indivizi purtând automate. Apoi, unul dintre civili a ordonat soldatilor, înarmati si ei cu automate: "Soldati, încolonati-i câte doi!" În camera 309 eram trei persoane: Pavel Dumitru, Cordoveanu Gheorghe si cu mine. Tot atunci au fost sparte usile si la celelalte camere (308, 309) si mai multi colegi ai mei au fost scosi cu forta afarã în coridor. În total, au fost arestati 17 muncitori de la IURT, care locuiau cu familiile lor, sau singuri, în Cãmin. Au fost apoi coborâti în stradã. În fata blocului era o masinã militarã fãrã prelatã. Culcati pe burtã în camion, pusi grãmadã unul peste altul, am plecat pe un drum ocolit spre Militie. La Militie, camionul a fost tras cu spatele în fata intrãrii principale si am înaintat printr-un tunel uman, format din militieni purtând automate. Atunci l-am vãzut pe Lupascu Dorin, de la camera 410, care era tinut de doi militieni, iar al treilea îl lovea  cu picioarele, cu pumnii si cu patul armei. La intrare în Militie, am fost lovit de ofiterul Savel Tofan, care era în civil. Lângã el era un militian gras cu ochelari. Unul din cei doi m-a lovit crunt cu patul armei în ceafã si am cãzut jos. Dupã ce m-am ridicat cu greu, Tofan m-a lovit iarãsi cu genunchiul în stomac.

    Brutalitatea militienilor
    A urmat perchezitia corporalã, iar Tofan a spus: "Dacã gãsesc ceva la tine, te omor !". Apoi, fãrã motiv, a tãbãrât cu pumnii pe mine, lovindu-mã în spate. Militienii i-au perchezitionat cu minutiozitate pe toti cei arestati. În buzunarul drept de la geaca cu care eram îmbrãcat, aveam o plasã de nailon, în care avusesem mâncarea pentru lucru. Tofan a exclamat: "Aha, ai luat plasa cu tine sã ai unde bãga ce furi !". În unul din buzunarele de la pantaloni aveam legitimatia de serviciu si 175 de lei. Toate astea, cureaua si sireturile mi-au fost luate. Am fost îmbrâncit apoi spre dreapta, am urcat 3 trepte si am vãzut un coridor, la capãtul cãruia era un fel de cuscã fãcutã din grilaje de fier. Am gãsit acolo vreo 20 de persoane pe care le cunosteam din vedere.

    Avem pentru fiecare un glont
    Am rãmas în arest pânã în dimineata zilei de 21 decembrie 1989, ora 5 - 6. La acea orã, a apãrut un militian care ni s-a adresat:
El: "Gata, bãieti, mergem !".
Noi: "Unde ?"
El: "La frontierã."
Noi: "Ce sã facem acolo?"
El: "Sã vã împuscãm! Avem pentru fiecare un glonte. Ce, nu vã place regimul de la noi din tarã?"
    A descuiat apoi grilajul si ne-a scos afarã unul câte unul. Am fost dusi prin acelasi tunel de militieni înarmati cu automate. La poarta principalã am vãzut duba care cãra detinutii la penitenciar. Era trasã chiar în poartã, ca sã nu vedem nimic în stradã. Am urcat. Eu am fost bãgat în boxa de la capãt, împreunã cu alte 20 de persoane. Împreunã cu noi a mai urcat un soldat înarmat. Dupã câteva manevre de mers înainte si înapoi, am fost dusi, cred, într-o unitate militarã, bãnuiam cã într-un batalion M.A.I.

    Apa este otrãvitã
    Pe la orele 8 dimineata, a apãrut un maior de securitate în uniformã si cu pistol. Ne-a întrebat:
El: "Ce vreti ?"
Noi: "Apã."
El: "Apa este otrãvitã !"
Noi: "Nu conteazã, asa o bem si asa murim."
    El a râs si a plecat. Dupã vreo 30 de minute, a venit din nou cu o pungã de nailon si o sticlã de jumãtate de litru si cu un furtun ne-a dat sã bem. I-am cerut sã deschidã usa cã ne sufocãm. Dupã ce si-a încãrcat pistolul, ne-a deschis  usa si am iesit pe culoarul dintre boxe si am respirat mai usor. Apoi iarãsi ne-au bãgat în boxã. În jurul orei 15, a apãrut un maior de militie însotit de subofiteri si atunci ne-a spus cã vom pleca. Duba a pornit si, un pic mai târziu, am vãzut prin aerisirea de la masinã Hanul Ana Lugojana. Începuse a se înopta când duba s-a oprit si acelasi maior de militie a deschis usa si a scos afarã din prima boxã 5 - 6 arestati. Am zãrit un cimitir. Au închis usa, iar duba a pornit mai departe. Au urmat alte opriri, unde au fost coborâti altii  din dubã.

    Trei militieni si-au armat pistoalele
    Eu am fãcut parte din ultimul grup, format din 13 persoane, care au fost debarcate la Militia Deva. La coborâre, maiorul ne-a luat datele personale, iar prin usa deshisã am zãrit trei militieni cu automate. Maiorul mi-a spus sã cobor, iar când am pus piciorul pe scarã, cei trei militieni au armat pistoalele mitralierã. Maiorul mi-a spus: "Ia-o la stânga!". Am urcat într-o clãdire si pânã la etajul I am vãzut pe fiecare treaptã militieni înarmati cu automate. Am fost introdus într-o salã, cu bãnci ca la scoalã, în care se aflau vreo 6 militieni si o femeie în uniformã. Dupã ce au fost adusi si ceilalti, a apãrut un maior, care ne-a luat datele personale si ne-a întrebat ce am fãcut la Lugoj, dacã am spart ceva, de exemplu, magazine. Mai târziu, ne-au dus la garã si am plecat spre Lugoj cu trenul."
    (Fragment dintr-un material publicat în Actualitatea - decembrie 2004.)